Călirea

Călirea este un proces de tratare termică la temperatură scăzută (mai mică decât cea din A1) efectuat în mod normal după durificarea neutră, durificarea dublă, carburarea atmosferică, carbonitrurarea sau durificarea prin inducție pentru a atinge un raport de duritate/reziliență dorit.

Beneficii

Duritatea maximă a unei clase de oțel, care se obține prin durificare, conferă materialului o reziliență redusă. Călirea reduce duritatea materialului și crește rezistența. Prin călire puteți adapta proprietățile materialelor (raportul de duritate/reziliență) la o aplicare specificată.

Aplicare și materiale

Călirea poate fi împărțită în trei grupe principale:

• La temperatură scăzută (160-300°C): utilizată pentru componentele de călire superficială și tipurile de oțel pentru unelte de lucru la rece. De obicei, cerința de duritate este de aproximativ 60 HRC.
• Călirea tipurilor de oțel pentru arcuri (300-500°C): utilizată pentru oțeluri pentru arcuri sau aplicări similare. De obicei, cerința de duritate este de aproximativ 45 HRC.
• La temperatură ridicată (500°C sau mai mare): utilizată pentru oțelurile răcite și călite, oțelurile pentru unelte de lucru la cald și oțelul de mare viteză. Duritatea va varia de la 300HB la 65HRC, în funcție de material.

Detalii privind procesul

Temperatura de călire poate varia, în funcție de cerințe și clasa de oțel, de la 160°C la 500°C sau mai mare. Temperarea se efectuează în mod normal în cuptoare care pot fi echipate cu o opțiune de gaz de protecție. Gazul de protecție va preveni oxidarea suprafeței în timpul procesului și este utilizat în principal la temperaturi mai ridicate. Pentru unele tipuri de oțeluri, timpul de menținere la temperatura de călire este de o mare importanță; un timp prelungit de menținere va corespunde unei temperaturi mai ridicate. În funcție de clasa de oțel, în anumite intervale de temperatură, poate apărea un fenomen cunoscut sub denumirea de fragilitate la revenire. În mod normal, călirea în interiorul acestui interval de temperatură trebuie să fie evitată. Aceste zone sunt prezentate în cataloagele de oțel ale furnizorilor de oțel, împreună cu cea mai potrivită temperatură în funcție de cerințele de duritate.