Recoacerea subcritică / recoacerea intercritică

Recoacerea subcritică (sau tratamentul subcritic) este recoacerea efectuată la o temperatură cu puțin sub temperatura eutectică (punct Ac1 = transformare eutectică (723°C pentru tipurile de oțel carbonice)). Recoacerea subcritică nu implică formarea austenitei, în timp ce recoacerea intercritică implică formarea feritei și austenitei (<0,8% C oțeluri carbonice).

Beneficii

Scopul procesului de recoacere de înmuiere este acela de a forma o distribuție uniformă a carburilor sferice în oțel, ceea ce va face materialul mai moale și mai dur. În mod normal, mărirea dimensiunii sferoidelor va crește caracterul prelucrabil al oțelului.

Aplicare și materiale

Structura sferoidizată (carburi globulare într-o matrice de ferită) de la tipurile de oțel cu carbon îmbunătățește capacitatea de formare la rece a oțelurilor și permite deformări severe, cum ar fi tragerea la rece sau ambutisarea adâncă. Dar o structură sferoidizată a tipurilor de oțel carbonice (<0,4% C) nu este întotdeauna adaptată pentru anumite operațiuni de prelucrare, deoarece materialul este prea moale și se poate lipi de uneltele de tăiere.

Detalii privind procesul

Recoacerea subcritică și intercritică sunt metode diferite de producere a carburilor sferoidale.

• Recoacerea subcritică
  • Carburile sferoidale pot fi obținute fie prin încălzirea la o temperatură mai scăzută pentru o perioadă mai lungă de timp, fie folosind o temperatură mai ridicată pentru o perioadă mai scurtă de timp. Recoacerea subcritică se bazează pe primul mijloc (temperatură scăzută pentru o perioadă mai lungă de timp), utilizând temperaturi cât mai apropiate de, dar inferioare temperaturii Ac1. Aceasta este, de obicei, 680°C, prin urmare, recoacerea subcritică va avea loc în intervalul de temperatură 500-650°C. Timpul de recoacere poate fi foarte îndelungat, de obicei între 5 și 20 de ore. Microstructura și proprietățile rezultate depind de structura și compoziția originală a oțelului.
• Recoacerea intercritică
  • Tratamentele de recoacere intercritică implică încălzirea și menținerea la o temperatură cuprinsă între temperaturile Ac1 și Ac3 pentru a obține o austenitizare parțială. Aceasta este urmată de răcirea lentă sau menținerea la o temperatură sub temperatura critică, conducând la formarea microstructurii finale de carburi sferoidale distribuite uniform într-o matrice de ferită.